III. Statutele

Adunarea de constituire, ţinută la 2 septembrie 1909, la Liceul Lazăr, a avut de dezbătut, în primul rând, statutele Societăţii. O primă formă a acestui act de bază din viaţa oricărei organizaţii profesionale exista, fiind întocmită de echipa lui Cincinat Pavelescu, la 28 aprilie 1908. Pornind de la acest embrion, Ilarie Chendi, după cum afirmă D. Teleor, "a scris în întregime statutele". O corectare a acestei afirmaţii se impune - chiar după trecerea atâtor ani. D. Teleor, în relatarea publicată în 1915, a căutat să fie, dacă nu ostil lui Emil Gârleanu (aşa cum îl acuză Corneliu Moldovanu, în 1922, cel puţin lipsit de atenţie pentru meritele acestuia; căci Gârleanu a fost "cel mai entuziast preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, şi cel care a luptat mai mult decât toţi pentru adunarea la un loc a atâtor spirite răzleţe şi pentru înjghebarea Societăţii" - cum scria Chiru-Nanov, în 1915. "Or, se pare că lui Teleor nu i-a convenit această apreciere; deci a lăsat, în relatările sale, neconfirmată versiunea că Emil Gârleanu a lucrat, împreună cu Şt.O Iosif, la redactarea primelor statute - după modelul Societăţii Scriitorilor Francezi (Statuts de la Societe des gens de lettres), iar Chendi le-a adaptat situaţiei de la noi. Emil Gârleanu precizează, clar, acest lucru, adăugând că Şt.O. Iosif a scris şi procesul-verbal de constituire, la 28 aprilie 1908. În versiunea votată de adunarea din 1909, aceste statute au avut următorul conţinut, care merită rememorat, ca document de istorie literară: 

Par. I. - Numele complet al societăţii este: Societatea Scriitorilor Români.

Par. II. - Scopul Societăţii: 1 - Apărarea drepturilor şi intereselor morale şi materiale ale scriitorilor; 2 - Ajutorarea, prin împrumut, a scriitorilor întovărăşiţi; 3 - Ajutorarea văduvelor şi copiilor orfani ai societarilor; 4 - Ajutorarea scriitorilor tineri şi de talent.

Part. III. - Mijloacele: Conferinţe, şezători literare, reprezentaţii dramatice, serbări populare etc.; redactarea unui buletin al Societăţii.

Par. IV. - Membrii sunt de trei feluri: activi, de onoare şi donatori.

Par. V. - Membrii activi: Orice scriitor român care voeşte să facă parte din Societatea Scriitorilor Români, ca membru activ, trebuie să prezinte: 1 - Actul de naţionalitate română; 2 - Lista operelor sale; 3 - Aderarea sa la statute. Afară de acestea va depune, ca taxă de înscriere, 10 lei, în mâinile casierului, precum şi prima cotizaţie lunară de 2 lei.

Par. VI. - Membrii de onoare sunt aleşi dintre persoanele cu merite deosebite pentru literatura română.

Par. VII. - Membrii donatori sunt toţi aceia care varsă în fondul Societăţii suma de 200 de lei.

Par. VIII. - Drepturile membrilor. Membrii activi au dreptul de a discuta şi de a lua hotărâri în toate chestiunile privitoare la Societate. Membrii de onoare n-au decât vot consultativ, având însă dreptul de a ţine, pentru Societate, lecturi şi conferinţe publice, ale căror subiecte se vor anunţa mai înainte, preşedintelui.

Par. IX. - Conducerea Societăţii. Societatea are un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar, un bibliotecar (care va funcţiona şi ca ajutor de secretar), un casier şi un Comitet de 7 membri, dintre care doi cenzori şi doi supleanţi. Preşedintele are două voturi. Comitetul se alege în adunările generale, cu majoritatea absolută de voturi, pe timp de un an. El poate fi reales. Admiterea membrilor noi se face de către Comitet, conform regulamentului special.

Par. X. - Averea Societăţii. Se constituie din fondul regulat, din veniturile lecturilor şi serbărilor publice, din cotizaţiile membrilor fondatori şi activi, din donaţiuni şi din o taxă de 10 lei de fiecare volum sau traducere tipărite în editură.

Par. XI. - Fiecare societar va fi obligat să doneze pentru biblioteca Societăţii, câte un volum din operele sale.

Par. XII. - Buletinul Societăţii. Toate lucrările şi comunicările, rapoartele, înştiinţările funcţionarilor etc., apar în Buletinul Societăţii. Directorul acestui buletin este preşedintele Societăţii.

Par. XIII. - Şedinţele Societăţii sunt de două feluri: administrative, lunare şi una generală anuală, care se va ţine la sfârşitul lunii mai.

Par. XIV. - Adunarea generală poate să se pronunţe, cu două treimi de voturi, asupra schimbării statutelor, cu excepţia paragrafelor I, II şi III, care rămân neschimbate. Zece membri, prin subscrierile lor, pot să invite pe preşedinte ca să convoace adunări generale extraordinare. Adunările generale nu se pot ţine decât fiind de faţă două treimi dintre membrii activi ai Societăţii. Neîntrunindu-se numărul acesta, se va face o nouă convocare, iar adunarea se va ţine cu orice număr de membri prezenţi.

Par. XV. - Atribuţiunile comitetului întrebuinţarea capitalurilor şi a veniturilor se vor stabili într-un regulament special.

Cu unele mici modificări făcute la 20 noiembrie 1941, aceste statute, votate la constituirea de la 2 septembrie 1909, au rămas în vigoare până la 27 decembrie 1925, când o adunare generală extraordinară, ţinută sub preşedinţia lui Liviu Rebreanu, le-a adus adaosuri noi, detaliate, cerute de evoluţia Societăţii şi de starea de lucruri a timpului respectiv. Printre altele, se prevedea luarea în consideraţie a cererilor noi de înscriere, nu pe baza unei liste de opere, ci cu recomandarea a doi membri activi şi cu prezentarea operelor care întemeiau cererea. Solicitantul trebuia să fie scriitor român şi să aibă publicate: un roman, sau două volume de nuvele; sau două volume de versuri; sau o piesă de teatru în trei acte, jucată; sau un volum de critică ori istoriografie literară; sau, în fine, dacă nu au volume publicate, să aibă la activul lor o colaborare literară constantă, de cinci ani, la cel puţin trei reviste cu reputaţie literară recunoscută. Cu aceste noi prevederi se punea stavilă pătrunderii în Societate a micilor publicişti diletanţi, cu pretenţii de scriitori.

O dată cu statutele, adunarea de constituire de la 2 septembrie 1909 a votat şi regulamentul respectiv de aplicare. La capitolul Scopul societăţii, găsim menţionat: "Pentru îndeplinirea scopurilor Societăţii, membrii săi se obligă la o muncă solidară, adică: 1 - La dezvoltarea unei activităţi literare intense; 2 - La ţinerea de conferinţe sau de lecturi publice, în folosul fondurilor; 3 - La apărarea şi promovarea interesului şi prestigiului Societăţii. În schimb, Societatea va apăra drepturile scriitorilor faţă de editorii de literatură română şi va căuta să stabilească legături avantajoase cu societăţile literare şi cu casele de editură din străinătate".

O prevedere a regulamentului, rămasă permanent neaplicată, a fost obligativitatea membrilor de a plăti cotizaţiile. "Membrii care vor rămâne în urmă cu plata cotizaţiilor - se menţionează în regulament - după trecerea a trei luni vor fi consideraţi retraşi din Societate." Nici un preşedinte n-a făcut uz însă de această sabie ameninţătoare, deşi toţi ar fi fost îndreptăţiţi s-o facă, majoritatea membrilor neonorând, permanent, această îndatorire.

La capitolul: Drepturile membrilor, sunt prevăzute în regulament: ajutoare în cazuri de boală, împrumuturi, pensii pentru văduvele şi copiii decedaţilor. Urmau să piardă aceste drepturi membrii care au absentat de la cinci şedinţe consecutive. La Disciplină: "În cursul discuţiilor din şedinţe, imputările, precum şi întreruperile, nu sunt permise. Preşedintele cheamă la ordine pe cei care se abat de la chestiune sau trec la personalităţi (deci la criticarea altor membri). La vot se procedează prin ridicarea de mâini, la apelul nominal, sau, la cererea a cincisprezece membri, prin vot secret".