X. Editările

Emil Gârleanu şi-a avântat gândurile dincolo de puterile Societăţii, chiar de la înfiinţarea sa, în anii grei de formare. Entuziast, plin de planuri măreţe - dar greu de realizat - el cerea la adunarea generală din 1911: "Una dintre îndatoririle noului comitet - şi cea pe care o cred de căpetenie - e regularea raporturilor dintre scriitori şi editori, şi chiar înfiinţarea unei edituri care să curme o dată pentru totdeauna exploatarea la care sunt supuşi scriitorii, din partea caselor de editură". Vis frumos, care nu-şi va putea găsi însă îndeplinirea decât după o jumătate de veac. Pentru posibilităţile de atunci ale Societăţii, chiar şi publicarea Buletinului său anual - prevăzut în statute - a fost o sarcină covârşitoare, materială, ceea ce a dus la întârzierea apariţiei sale cu mulţi ani. Ajutată de editura "Flacăra", Societatea a realizat un început modest, în anul 1912, sub forma unei cărţulii de 210 pagini cuprinzătoare numai de poezii şi de schiţe; fără nici o dată calendaristică, aşa cum se obişnuia la acest fel de periodice. Explicaţia: a apărut târziu, chiar în cursul anului 1912, nu anticipat anului respectiv, cum este rostul almanahurilor. Cele mai multe pagini de proză şi de poezii sunt însoţite de fotografiile autorilor; nimic mai frumos şi mai util pentru urmaşi. În ediţia 1912 a almanahului găsim semnături de prestigiu: I. Agârbiceanu, Dim. Anghel, I.A. Bassarabescu, N.N. Beldiman, I.Al. Brătescu-Voineşti, Ilarie Chendi, Al. Cazaban, Chiru-Nanov, Ion Dragoslav, Emil Gârleanu, Arthur Gorovei, A. de Herz, Constanţa Hodoş, Vasile Pop, Caton Theodorian, Ion Scurtu - la proză, iar la poezie: George Coşbuc, Victor Eftimiu, N. Davidescu, Zaharia Bârsan, Octavian Goga, Şt.O. Iosif, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, D. Karnabat, Donar Munteanu, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, G. Rotică, N. Săulescu, Al. T. Stamatiad. Mai găsim semnăturile lui: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, P. Locusteanu, Natalia Negru, S. Mehedinţi şi C. Râuleţ. O foarte intersantă autobiografie publică, în paginile almanahului, George Diamandy. Aflăm astfel că acest scriitor a fost directorul primei reviste marxiste din Franţa: "L'Ere Nouvelle", şi că a activat în mişcarea socialistă din Franţa, împreună cu D. Voinov şi Emil Racoviţă.

În ediţia pentru anul 1913, Almanahul Scriitorilor Români publică: unele note interesante privitoare la istoria literaturii şi artei româneşti; reproduceri de artă; cronici şi note teatrale; cronica anului muzical; fotografii artistice din ţară; scene din filmul Independenţei şi aprecieri asupra principalelor cărţi apărute în anul 1912: Mihail Sadoveanu - Un instigator şi Bordeenii; Liviu Rebreanu - Frământări; Al. Vlahuţă - La gura sobei; D. Anghel - Oglinda fermecată.

Buletinul S.S.R. apare cu o întârziere de şapte ani de la anunţarea lui. Numărul 1 poartă data: iunie 1916; apoi încetează, pentru a reapărea cu menţiunea: Anul XIII - 1922 (referire, bineînţeles, la cei 13 ani trecuţi de la înfiinţarea Societăţii). De atunci a apărut apoi în fiecare an, până în 1945. Ultimul număr, publicat cu ocazia adunării generale de la 27 mai 1945, poartă menţiunea: Anul XXXV-XXXVI. Buletinele cuprindeau: dările de seamă privind activitatea comitetului al cărui mandat expira; rapoartele cenzorilor asupra gestiunii financiare; lista membrilor nou înscrişi - care era supusă aprobării adunării generale; premiile literare acordate de societate şi rapoartele respective care susţineau premiile.

O încercare, oarecum editorială, o face Societatea în anii 1914-1915, tipărind şi comercializând programul de sală al Teatrului Leon Popescu. Întreprinderea este deficitară şi i se dă următoarea explicaţie: "Vremurile nepriincioase în care a început şi s-a scurs stagiunea teatrală ne-au reclamat cheltuieli de 5 300 de lei şi ne-au adus încasări de numai 3800 de lei".

Un al gen de publicaţii l-a constituit, în 1922, editarea unor ilustrate cu chipurile celor mai de seamă scriitori ai vremii. Editura "Cartea Românească", însărcinată cu comercializarea acestor ilustrate, plătea Societăţii 10% din încasări, pentru proiectata Casă a Scriitorilor. Foarte multe dintre aceste ilustrate se găsesc astăzi în colecţiile Bibliotecii Academiei şi la Biblioteca Centrală de Stat.