VIII. Preşedinţi - membri, 1908-1948

Între anii 1908-1947, Societatea Scriitorilor Români a avut doisprezece preşedinţi, aleşi în 36 de adunări generale - unii fiind realeşi de mai multe ori. Lista este următoarea:

1 - Cincinat Pavelescu...
28.IX.1908-2.IX.1909

2 - Mihail Sadoveanu...
2.IX.1909-25.XI.1911
21.X.1917-24.II.1919
17.VI.1923-15.VI.1924

3 - Emil Gârleanu...
25.XI.1911-25.XI.1912

4 - Mihail Dragomirescu...
25.XI.1912-26.I.1914
24.II.1919-21.III.1920
21.III.1920-29.V.1921

5 - George Diamandy...
26.I.1914-21.VI.1915
21.VI.1915-19.XI.1916

6 - Duiliu Zamfirescu...
19.XI.1916-21.X.1917

7 - Corneliu Moldovanu...
29.V.1921-11.VI.1922
11.VI.1922-17.VI.1923
21.II.1932-19.III.1933
19.III.1933-18.III.1934
18.III.1934-7.IV.1935
17.IV.1935-3.V.1936

8 - Octavian Goga...
15.VI.1924-17.VI.1925

9 - Liviu Rebreanu...
17.VI.1925-1.I.1926
1.I.1926-31.XII.1926
1.I.1927-25.II.1928
25.II.1928-3.II.1929
3.II.1929-2.II.1930
2.II.1930-2.III. 1931
2.III.1931-21.II.1932

10 - N. M. Condiescu...
3.V.1936-25.IV.1937
25.IV.1937-10.IV.1938
10. IV. 1938-7.V.1939

11 - N. I. Herescu...
7.V.1939-19.V.1940
19.V.1940-2.II.1941
2.II.1941-24.V.1942
24.V.1942-23.V.1943
23.V.1943-aug.1944

12 - Victor Eftimiu...
24.IX.1944-27.V.1945
27.V.1945-20.IV.1947
20.IV.1947-9.I.1948

Dintre cei doisprezece scriitori care au ocupat funcţia de preşedinte al Societăţii au fost deci realeşi de adunările generale: Liviu Rebreanu - de şapte ori; Corneliu Moldovanu - de şase ori; N. I. Herescu - de cinci ori; Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, N. M. Condiescu şi Mihail Dragomirescu - de câte trei ori.

După evenimentele de la 23 august 1944 se face o nouă adunare generală a Societăţii - a cărei activitate încetase de câteva luni, "prin fuga din ţară, la Lisabona, a preşedintelui N.I. Herescu". Adunarea a avut loc în ziua de 24 septembrie 1944. Din noul comitet ales atunci, au făcut parte: Victor Eftimiu - preşedinte; N.D. Cocea - vicepreşedinte; Mihail Celarianu - secretar general; Hortensia Papadat-Bengescu, Lucia Demetrius, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu - membri; Cezar Petrescu şi Al. Cazaban - cenzori. Toţi aceştia au primit 70 de voturi, din cele 72 exprimate.

La 27 mai 1945, Victor Eftimiu este reales preşedinte, iar N.D. Cocea, vicepreşedinte. Adunarea generală a ales, tot atunci, ca membri activi, pe următorii douăzeci de scriitori: Maria Banuş, Geo Bogza, Ury Benador, G. Călinescu, I. Călugăru, Emil Dorian, Al. Kiriţescu, Barbu Lăzăreanu, Gh. Magheru, Al. Mironescu, Dinu Nicodin, Miron Radu Paraschivescu, Dan Petraşincu, Ion Pas, Al. Rosetti, George Silviu, H. Sanielevici, Tudor Teodorescu-Branişte, Radu Tudoran şi Gh. Zane. Recomandându-le alegerea, Victor Eftimiu spune despre aceşti scriitori: "Am făcut apel la douăzeci de scriitori valoroşi să intre în rândurile noastre [...]. Toţi aceştia trebuia să-şi aibă de mult locul printre noi".

Tot în cadrul acestei adunări generale, Victor Eftimiu a precizat rostul nou al Societăţii: "Rostul societăţii noastre nu este numai îmbunătăţirea stării materiale a scriitorilor, dar şi înălţarea lui la rangul de lampadafor, de conducător spiritual al neamului şi de vrăjitor al sufletului celor mulţi".

La începutul anului 1948, scriitorii, apreciind noile orientări ale literaturii române, convoacă o adunare generală a Societăţii - la 9 ianuarie 1948 - şi hotărăsc constituirea Societăţii Scriitorilor din România, organizaţie care lua locul fostei Societăţi a Scriitorilor Români. În noua sa formă, Societatea îşi mărea sfera de activitate, aducând printre membrii săi şi pe scriitorii de alte naţionalităţi, care activau atunci la noi, precum şi pe toţi membrii Societăţii Autorilor Dramatici, cu întregul său patrimoniu. Comitetul ales atunci a fost format din: Zaharia Stancu - preşedinte; Ion Călugăru - secretar general; Gala Galaction, N.D. Cocea, Gaal Gabor şi Al. Şahighian - vicepreşedinţi. Acest comitet a funcţionat până la data de 27 martie 1949, când s-a constituit Uniunea Scriitorilor.